Stau de 4 zile in casa si adorm cu tastatura in mana. Si sunt foarte obosita , pentru ca tocmai cand nu ies si nu`mi ocup timpul , imi vin in minte prea multe ganduri. Trag concluzii, imi raspund intrebarilor fara a avea nici un temei . Nu ti s-a intamplat sa te sufoci in libertatea si in facerea de nimic? Nu simti cateodata ca de singur ce esti se pravalesc peretii peste tine si din rasputeri incerci sa`i impingi si sa-i ridici, ca te scufunzi printre relicvele, resturile, si cimentul care e deasupra ta. Si tremur din cauza lipsei de actiune. Dar problema e ca de un veac ma simt ca nu am mai facut nimic. ZI de zi ma plang de singuratate, de rutina. De ce nu pot sa ma opresc din a gandi? As vrea sa gandesc mai putin, sa reflectez mai putin , si sa traiesc mai mult. Intr`o zi cu siguranta o sa innebunesc. Propriile-mi framatari o sa ma innebuneasca si nici macar nu stiu de unde vin pentru ca nu sunt o fata singura. Am ceva amici, dar intotdeauna, de cand ma stiu, de fetita mica, intotdeauna m-am simtit singura si neinteleasa . Dar poate tine de fiecare om in parte. De sentimentul acesta sunt sigura ca n`o sa scap,de a ma simti o ciudata si a " kind of odd " printre semenii mei. dar nu stiu? ; o fii doar o stare temporara ( de 16 ani ), sau imi va trece vreodata?
3 comments:
oooh,it's ok,it will pass.
si eu aveam stari de genul;)).
(si cred ca inca mai am ceva:D)
cred ca e o faza adolescentina. dar de mica eram o fire mai singuratica. Asa suntem unii. Ne pierdem in propriile noastre framantari.
da...lasa ca te scot eu din casa :))
Post a Comment