Adevarate minuni se ascund in spatele vesnicelor clipe.
Cum de am ajuns sa scriu despre raze? Stransa legatura a universului care te imbratiseaza sub propriile-ti framantari , raspandeste o umila nevoie de raze de soare. Pentru ca nimic din ceea ce esti nu mai e ce a fost. "M-am oprit langa tine cand tacerea ta mi-a spus nu ma atinge".Momentele ocazionale mi-au dat franturi de amintiri. Sub raze de bec.
... imi amintesc cand alergam cu un zambet urias pe fata scaldata de vantul de aprilie cu bunica de mana, printre florile exagerat de colorate si parfumate ce-mi trezeau un sentiment de renastere in poiana tineretii.De cand a murit bunica , parfumul a devenit insuportabil iar florile nespus de transparente in fata frunzelor de toamna tarzie.
...bucati din livada cu ciresi se deruleaza inconstient in mintea mea, cand ascult tacerea. Aud. Culorile pastelate din dupa-amiezile de vara. Latratul cainilor, apusul de soare in spatele Dealului Mare, si ultimele usi inchise dupa ce ma intorceam din camp cu flori in par si ganduri risipite in inima. Vant de vara, uscat si cald. Si rupeam cate o floare de mac de fiecare data, o asezam cu nerabdare in cartile mele. Acum, dupa atatia ani, nu-mi vine sa cred ca tin in mana o floare putreda, insipida, si inodora, trecuta dar care pastreaza involuntar momente petrecute jos in valea satului ...
...povestile bunicului despre armata. Momente ordonate, cu o valoare nemarginita .Unele amintiri nu au nici un haz . Dar fericirea cu care el le povestea si stralucirea din ochii trecuti prin cei 80 de ani impovarat aveau. Amintirile frumoase sunt bijuterii pierdute. As vrea sa mai stau odata langa el, inconjurati de mirosul de lemne arse in vatra cuptorului , si cu povestile lui despre viata grea din tinerete, departe de " acasa", in mijlocul Baraganului. Imi lipsesc toate acestea.
...aromele de vanilie si lamaie din bucatarie. Mirosul de sirop de trandafiri, si veselia din spatele lui. Aluatul copt in mijloc de iarna, si caldura vibranta din cuptorul de pamant. Zgomotul lemnelor in foc, bunica si ochelarii ei, citind retetele scrise intr-un caiet cu file galbene si patate, din tineretea ei. Familia adunata la masa de seara, cu probleme si reusite impartasite in fata bucatelor arzand tocmai gatite. Si acel "impreuna" ce plutea in jur, parasindu-ne in timp.
Amintirea, coaja aromata a celor mai muzicale intamplari. Incerc sa uit, numai aduceti-mi aminte.
Cum de am ajuns sa scriu despre raze? Stransa legatura a universului care te imbratiseaza sub propriile-ti framantari , raspandeste o umila nevoie de raze de soare. Pentru ca nimic din ceea ce esti nu mai e ce a fost. "M-am oprit langa tine cand tacerea ta mi-a spus nu ma atinge".Momentele ocazionale mi-au dat franturi de amintiri. Sub raze de bec.
... imi amintesc cand alergam cu un zambet urias pe fata scaldata de vantul de aprilie cu bunica de mana, printre florile exagerat de colorate si parfumate ce-mi trezeau un sentiment de renastere in poiana tineretii.De cand a murit bunica , parfumul a devenit insuportabil iar florile nespus de transparente in fata frunzelor de toamna tarzie.
...bucati din livada cu ciresi se deruleaza inconstient in mintea mea, cand ascult tacerea. Aud. Culorile pastelate din dupa-amiezile de vara. Latratul cainilor, apusul de soare in spatele Dealului Mare, si ultimele usi inchise dupa ce ma intorceam din camp cu flori in par si ganduri risipite in inima. Vant de vara, uscat si cald. Si rupeam cate o floare de mac de fiecare data, o asezam cu nerabdare in cartile mele. Acum, dupa atatia ani, nu-mi vine sa cred ca tin in mana o floare putreda, insipida, si inodora, trecuta dar care pastreaza involuntar momente petrecute jos in valea satului ...
...povestile bunicului despre armata. Momente ordonate, cu o valoare nemarginita .Unele amintiri nu au nici un haz . Dar fericirea cu care el le povestea si stralucirea din ochii trecuti prin cei 80 de ani impovarat aveau. Amintirile frumoase sunt bijuterii pierdute. As vrea sa mai stau odata langa el, inconjurati de mirosul de lemne arse in vatra cuptorului , si cu povestile lui despre viata grea din tinerete, departe de " acasa", in mijlocul Baraganului. Imi lipsesc toate acestea.
...aromele de vanilie si lamaie din bucatarie. Mirosul de sirop de trandafiri, si veselia din spatele lui. Aluatul copt in mijloc de iarna, si caldura vibranta din cuptorul de pamant. Zgomotul lemnelor in foc, bunica si ochelarii ei, citind retetele scrise intr-un caiet cu file galbene si patate, din tineretea ei. Familia adunata la masa de seara, cu probleme si reusite impartasite in fata bucatelor arzand tocmai gatite. Si acel "impreuna" ce plutea in jur, parasindu-ne in timp.
Amintirea, coaja aromata a celor mai muzicale intamplari. Incerc sa uit, numai aduceti-mi aminte.
( tip: Cititi aceasta postare in timp ce ascultati Pastorul Singuratic de Gheorghe Zamfir, care personal imi trezeste niste sentimente marete ) .
1 comment:
imbinare perfecta intre melodie si text.felicitari!
Post a Comment